Pitipoancele si cocalarii din spatele blocului meu.
Daca vrei sa urmaresti o adevarata poveste de senzatie cu multi cocalari extrem de tatuati (tatuaje cu zane si printi) si pitipoance foarte colorate, trebuie sa vii in spatele blocului meu pentru a asista la acest spectacol urban "extrem de fascinant".
De dimineata si pana noaptea tarziu se aduna foarte multe femei maritate cu ale lor soti, folosindu-se de pretextul copiilor galagiosi pe care ii au, pentru a sta pe o scara darapanata si pentru a clampani seminte. Ceea ce este interesant este modul in care arata acesti pierde-vara se "deghizeaza" in tinute pompoase doar pentru a face senzatie in grupul lor de prieteni lipsiti de orice activitate productiva.
Tone de machiaj irosite doar pentru scara din spatele blocului.
Dimineata devreme se pozitioneaza strategic in locul lor lipsit de culoare ca niste lucrari dintr-o sala de expozitie si raman asa pana noaptea tarziu. Accesoriile folosite de aceste personaje ilustrative ale cartierului sunt cafelele la pahar si multe seminte zgomotoase de care nu se satura nici dupa 10 ore.
Nu au subiecte interesante dar stiu sa rada zgomotos ore in sir si sa tipe, ca la usa cortului, la copii lor: "Wai, ai grija acolo." / "Wai, stai cuminte" / "Fa, te duc in casa."
Si stau si ma intreb: "Oare aceste duduii si acesti machos au ce manca?! Cum isi castiga existenta si cum supravietuiesc daca stau zile intregi in spatele blocului?!"
Asta e o intrebare la care nu stiu daca voi gasi un raspuns concludent.
Ceea ce imi ramane sa fac este sa "admir" mitocania cu care isi petrec orele dintr-o zi si sa ma rog ca, poate intr-o zi, isi vor gasi alte lucruri mai importante de facut pentru a nu mai deranja vecinii (inclusiv eu) prin limbajul lor colorat si tinutele sumare cu care isi expun trupul mai putin zvelt.
miercuri, 25 iulie 2012
vineri, 20 iulie 2012
consumul excesiv de media dauneaza grav.
In societatea de masa divertismentul este necesar pentru a reduce
tensiunile ce se acumuleaza in individ si care pot sa-l duca la
razvratire, imbolnavire sau aliniere. Aceasta distractie este oferita de
catre mass-media datorita culturii de masa pe care au creat-o. Cea mai
mare parte a consumatorilor cauta divertismentul si, de aceea, toate
mijloacele de masa il ofera.
Totusi, consumatorii media prezinta o tendinta desconcentrata de a spune ca le place un lucru cand, de fapt, prefera altceva. Mai mult, acestia condamna anumite mass-media pe care le consuma cu aviditate in intimitate.
In incercarea de a-si face meseria cat mai productiv, jurnalistii se intrec in a prezenta materiale lipsite de insemnatate, dar care sunt digerate de catre public si care prezinta avantaje de orice natura.
Functia de divertisment a mass-media se dovedeste a fi unul dintre cele mai importante ingrediente ale melanjului mediatic deoarece presupune integrarea nevoii de relaxare, de odihna, de evadare din grijile cotidiene.
Dezvoltarea rapida a noilor tehnologii de comunicare in masa are drept consecinta demasificarea audientelor. Oferta de programe si fragmentarea masei publicurilor s-a realizat prin multiplicarea televiziunilor. Specializarea audientelor nu anuleaza dimensiunea eterogena a publicului pentru ca, ascultatorii unui post de muzica rock urmaresc, de asemenea, si stirile din sport si citesc si o revista dedicata afacerilor imobiliare, dar nu au nimic in comun in afara interesului pentru acel domeniu.
Televiziunea, prin impactul mare asupra publicului, prin forta imaginilor si prin credibilitatea pe care o ofera, detine mijloace specifice de a induce in eroare, de a distorsiona adevarul si de a manipula. Oamenii nu pun la indoiala ceea ce vad dar, de obicei ceea ce manipuleaza este sensul imaginilor. Chiar daca ceea ce se vede poate fi adevarat, modul in care este prezentat poate influenta sensul materialului.
Publicul este privit ca o piata rentabila, o resursa de exploatat.
Chiar daca fantezia, prezenta in manipularea din mass-media reprezinta un pericol cu care ne confruntam este necesar ca oamenii sa accepte faptul ca adevarul implica complexitatea fanteziei. Una dintre marile provocari ale timpurilor noastre este cea a imboldului oferit de catre mijloacele tehnice si de divertisment de a gandi din ce in ce mai putin si de a reactiona si adopta convingeri bazate pe sloganuri.
Totusi, consumatorii media prezinta o tendinta desconcentrata de a spune ca le place un lucru cand, de fapt, prefera altceva. Mai mult, acestia condamna anumite mass-media pe care le consuma cu aviditate in intimitate.
In incercarea de a-si face meseria cat mai productiv, jurnalistii se intrec in a prezenta materiale lipsite de insemnatate, dar care sunt digerate de catre public si care prezinta avantaje de orice natura.
Functia de divertisment a mass-media se dovedeste a fi unul dintre cele mai importante ingrediente ale melanjului mediatic deoarece presupune integrarea nevoii de relaxare, de odihna, de evadare din grijile cotidiene.
Dezvoltarea rapida a noilor tehnologii de comunicare in masa are drept consecinta demasificarea audientelor. Oferta de programe si fragmentarea masei publicurilor s-a realizat prin multiplicarea televiziunilor. Specializarea audientelor nu anuleaza dimensiunea eterogena a publicului pentru ca, ascultatorii unui post de muzica rock urmaresc, de asemenea, si stirile din sport si citesc si o revista dedicata afacerilor imobiliare, dar nu au nimic in comun in afara interesului pentru acel domeniu.
Televiziunea, prin impactul mare asupra publicului, prin forta imaginilor si prin credibilitatea pe care o ofera, detine mijloace specifice de a induce in eroare, de a distorsiona adevarul si de a manipula. Oamenii nu pun la indoiala ceea ce vad dar, de obicei ceea ce manipuleaza este sensul imaginilor. Chiar daca ceea ce se vede poate fi adevarat, modul in care este prezentat poate influenta sensul materialului.
Publicul este privit ca o piata rentabila, o resursa de exploatat.
Chiar daca fantezia, prezenta in manipularea din mass-media reprezinta un pericol cu care ne confruntam este necesar ca oamenii sa accepte faptul ca adevarul implica complexitatea fanteziei. Una dintre marile provocari ale timpurilor noastre este cea a imboldului oferit de catre mijloacele tehnice si de divertisment de a gandi din ce in ce mai putin si de a reactiona si adopta convingeri bazate pe sloganuri.
duminică, 8 iulie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)